Cultura Cucuteni

 

 

Vas caracteristic culturii Cucuteni

Cultura Cucuteni (5500 î.Hr. – 2750 î.Hr.)

Hartă ilustrând domeniul culturii Cucuteni-Trypillia

Articole referitoare la cultura Cucuteni:

Perioadă

Geografie

Așezări · Arhitectură

Tehnologie  · Dietă  · Religie  ·

Economie  · Simboluri și scrieri

Declin și sfârșit

Precedat de  Cultura Boian Succedat de  Cultura Yamna

v • d • m

Cultura Cucuteni (numită Трипільська культура în Ucraina și Трипольская культура în Rusia), una dintre cele mai vechi civilizații din Europa, și-a primit numele după satul cu același nume din apropierea Iașiului, unde în anul 1884 s-au descoperit primele vestigii. Cultura Cucuteni a precedat cu câteva sute de ani toate așezările umane din Sumer și Egiptul Antic. Cultura Cucuteni se întindea pe o suprafață de 350 000 kilometri pătrați, pe teritoriul actual al României, Republicii Moldova și Ucrainei.
Cultura Cucuteni era răspândită în Moldova, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei și Basarabia și se caracteriza printr-o ceramică de foarte bună calitate, bogat și variat pictată.
Ceramica din cultura Cucuteni este unica în Europa, găsindu-se unele asemănări, destul de pregnante, doar între ceramica Cucuteni și o ceramică dintr-o cultură neolitică din China. Între cele două culturi este o distanță de timp foarte mare, cea din China apărând după circa un mileniu față de cea de la Cucuteni.
Pe ceramica Cucuteni predomină decorul în spirală, cu numeroase variante și combinații. S-au găsit și figuri feminine cu torsul plat, decorate cu motive geometrice.
Populația aparținând culturii Cucuteni avea o organizare protourbană, cu locuințe mari, cu vetre interioare. Aveau ca ocupație vânătoarea, agricultura și meșteșuguri casnice, cum ar fi: țesut, olărit, confecționare de unelte.
În locuințele ce fac parte din cultura Cucuteni au fost întâlnite câteva cazuri unde, în podeaua locuințelor, au fost descoperite oase umane, o posibilă mărturie a faptului că oamenii se îngropau la temelia caselor, în mod ritualic. Acest lucru pare să fie susținut și de lipsa necropolelor.
Specialiștii vorbesc despre un cult al zeiței-mamă, dovadă fiind statuetele antropomorfe descoperite. Populația Cucuteni practica și diferite culte solare evidențiate mai ales prin pictură.
Culorile predominante pe ceramica Cucuteni sunt roșul, albul și negrul, cu unele variații în funcție de temperatura la care a fost ars vasul respectiv. Ca formă, vasele diferă de la simple pahare la vase mari de tipul amforelor.

Galerie

Figuri feminine

Experiment al Arheoinvest: incendierea unei imitaţii de locuinţă tipică Cucuteni, întocmai precum proceda populaţia neolitică.

Ceramică de Cucuteni

Obiective turistice din Municipiul Botosani

Obiective turistice din Municipiul Botosani

Parcul Mihai Eminescu Botosani , fosta gradina publica Varnav amenajata in 1869, pastreaza cativa arbori contemporani cu Mihai Eminescu care in ultima parte a vietii sale si-a purtat pasii pe aleile largi, trasate printre palcurile de arbori de diverse specii. Parcul pastreaza lacul artificial pe care odinioara se puteau face plimbari cu barca, iar in chioscul din mijlocul parcului de sarbatori, canta fanfara militara. Aici a fost amplasat in 1932 bustul lui Mihai Eminescu executat de sculptorul Ion Georgescu, monument ce fusese amplasat in 1890 in fata scolii Marchian

Casa memoriala Nicolae Iorga - Botosani , organizata in una din casele copilariei, in care s-a nascut si a copilarit marele istoric Nicolae Iorga. Este si un spatiu expozitional de exceptie ce cuprinde marturii ale vietii si activitatii sale, o biblioteca ce contine cateva sute din operele istorice, literare si memorialistice semnate Nicolae Iorga

Muzeul Memorial Octav Onicescu Botosani , infiintat la 8 octombrie 1995, adaposteste piese de mobilier care au apartinut matematicianului si filozofului Octav Onicescu, fiind expuse de asemenea manuscrise, scrisori, diplome, carti din biblioteca personala, fotografii de familie, decoratii

Muzeul Judetean - Botosani , monument istoric, a carui cladire dateaza din 1913, avand destinatia initiala de prefectura a judetului Botosani. Din 1977 este organizat ca muzeu de istorie, reprezentand o oglinda a evolutiei istorice a meleagurilor judetului Botosani

Muzeul Judetean (Sectia Etnografie)- Botosani , cladirea este un valoros monument de arhitectura datand de la sfarsitul sec. XVIII si reprezentand casa lui Manolache Iorga, strabunicul marelui istoric Nicolae Iorga

Teatrul de Stat Mihai Eminescu Botosani, cladirea a fost inaugurata in 1914, distrusa apoi in timpul bombardamentelor din 1944 si refacuta ulterior in 1958 si in anii "90

Filarmonica de Stat - Botosani , cladirea filarmonicii, Vila Ventura a fost construita la sfarsitul sec. XIX in stil neoclasic

Biblioteca Judeteana Mihai Eminescu Botosani , cladirea bibliotecii, renumita Casa Moscovici , este o adevarata bijuterie arhitectonica, construita la sfarsitul secolului XIX, imbinand intr-o sinteza armonioasa elemente ale arhitecturii franceze cu cele germane. Fondul de carte este de aproximativ 380.000 volume

Casa Antipa - Botosani , cladire construita in stil eclectic de inspiratie franceza la sfarsitul sec. XIX. Aici s-au nascut marele biolog Grigore Antipa si fratele sau, naturalistul Nicolae Leon

Cladirea Primariei - Botosani , edificiu construit la sfarsitul sec. XVIII in stil eclectic de influenta germana. Este restaurata intre 1906-1914, iar la mijlocul sec. XVIII, cladirea devine sediul Tribunalului unde Mihai Eminescu a lucrat in calitate de copist in perioada octombrie 1864-martie 1865

Casa Silion - Botosani, dateaza din jurul anului 1900, si imbina armonios mai multe stiluri arhitectonice (eclectic francez, art-nouveau). Este plasata in mijlocul unei gradini cu fantana, iar intrarea principala este incadrata de statui.

Centrul Vechi - Botosani , este partea cea mai veche a orasului din punct de vedere arhitectonic, care grupeaza un numar mare de cladiri cu destinatie comerciala datand din sec. XVII-XVIII.

Biserica Sf. Nicolae , Popauti - Botosani , ctitorie a lui Stefan cel Mare si Sfant dateaza din 1496 s i are picturile interioare de mare valoare si de un caracter original. A fost amplasata intr-o pozitie strategica determinata de iminentele navaliri ale dusmanilor atrasi de bogatiile targului Botosanilor. Din acest motiv, cladirii propriu-zise a manastirii i-au fost adaugate trainice ziduri si un turn de veghe, conferindu-i aspectul unei veritabile cetati. Fatada cladirii este realizata din benzi de caramida aparenta smaltuita si discuri ceramice colorate, ornamente cu motive geometrice, faunistice si heraldice, iar pictura interioara dateaza din secolul XV.

Biserica Sf. Gheorghe Domneasca - Botosani , inaltata de Doamna Elena Rares, dateaza din 1551si resimt influentele ctitoriei lui Stefan Voievod

Biserica Uspenia - Botosani , ctitorie a Doamnei Elena, sotia voievodului Petru Rares, dateaza din 1552, si este detinatoare de valori de autentic tezaur , valori de pictur a , sculptur a , carte veche

Biserica Sf. Ilie - Botosani , isi are inceputurile in 1778, ca biserica a Breslei Blanarilor, de renume in lumea mestesugarilor botosaneni

Biserica Armeano-gregoriana Sf. Treime - Botosani , ridicata in sec. XVI, impresioneaza prin valorile arhitecturale, de sculptura si carte veche religioasa specific armenesti. A fost recladita in 1795 si renovata in 1832.

Biserica Romano Catolica Nasterea Sf. Ioan Botezatorul - Botosani, construita la mijlocul sec. XIX in maniera neogotica, innobileaza in chip fericit peisajul citadin botosanean.

Biserica Lipoveneasca - Botosani , actuala cladire a bisericii s-a inaltat pe o veche capela de lemn in anul 1853. Autentic centru de religie si cultura, pe langa biserica fiinteaza o scoala a etnicilor lipoveni. Poseda frumoase icoane de sorginte ruseasca, carti vechi si odoare lucrate cu rafinament artistic.

casa Sofian

Salvaţi Casa "Sofian"!

Casa "Sofian" este una dintre cele mai reprezentative clădiri ale Botoşaniului, peste care timpul a lăsat urme adînci. Monument istoric, încredinţat pe 9 ianuarie 2003, printr-o hotărîre a Consiliului Judeţean Botoşani, spre administrare de folosinţă Mitropoliei Moldovei şi a Bucovinei, clădirea se află într-o stare avansată de degradare. Asta în ciuda faptului că Mitropolia şi Protopopiatul Botoşani au făcut demersuri pentru a grăbi termenul de restaurare a clădirii. Chiar IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a insistat mult pe lîngă guvernanţi pentru a da drumul la finanţarea lucrărilor în decursul acestui an.

Prin protocolul încheiat, Mitropolia s-a angajat să răspundă de integritatea clădirii şi să o întreţină pe perioada exercitării dreptului de folosire. Potrivit celor spuse de părintele protopop Lucian Leonte, pînă în prezent, Protopopiatul Botoşani a cheltuit peste 200 milioane lei, proveniţi din colecte de la parohii, pentru documentaţia necesară studiului geotehnic şi expertizei tehnice, avizată de Ministerul Culturii. În momentul de faţă, firma ieşeană care a cîştigat licitaţia se ocupă de proiectul de restaurare, fără de care nu pot fi demarate lucrările, urmînd ca după finalizare, acesta să fie trimis la Ministerul Culturii pentru obţinerea finanţării. "Proiectul de restaurare costă aproape un miliard şi va fi plătit de Mitropolie. Vrem şi noi să contribuim la restaurarea clădirii. Sperăm ca într-o lună şi ceva să se termine proiectul", a spus protopopul de Botoşani. Preotul Lucian Leonte a mai precizat că a făcut tot ce a putut ca monumentul să nu se degradeze, dar nu poate lupta cu vandalii. "Noi am făcut curăţenie acolo peste tot, dar iarna trecută au intrat boschetari. Am găsit pînă şi focul făcut în mijlocul holului. Anul trecut, am încercat să asigur paza imobilului prin Corpul Gardienilor Publici, dar după o singură lună mi-a cerut 18 milioane pentru un singur om, pe noapte. Şi pentru că nu aveam de unde sa luăm banii aceştia, am renunţat. Acum avem un vecin faţă în faţă cu Casa Sofian, domnul Nicolae Simionică, tatăl unui preot, care s-a oferit gratuit să meargă de două-trei ori pe zi să vadă de soarta clădirii, însă noaptea nu poate să stea de pază", a mai adăugat părintele protopop. "Am chemat o firmă de tinichigii şi i-am rugat să acopere toate găurile din acoperiş cu bucăţi de tablă şi carton asfaltat. Au lucrat gratis. Apoi am pus sticlă la geamuri, care acum sînt sparte iar, am tăiat viţa-de-vie, ca să nu mai facă igrasie peretele, am blocat uşile, iar restul de mobilier l-am inventariat şi l-am luat de acolo. În momentul cînd l-am demontat, m-am trezit că noaptea a fost luat din camera unde l-am pus noi şi dus la uşa din spate. Am fost informat că a fost un camion acolo gata să-l încarce. Vrem să reparăm gardul, ca să nu mai treacă nimeni pe acolo, şi să punem din nou sticlă. Am apelat la CJ şi la Primărie să ne ajute să asigurăm paza, dar au spus că nu au personal şi nici bani ca să-l plătească. Şi la licee am trimis adrese, să ia măsuri cu elevii. Ce ţine de noi, facem", a mai spus preotul Lucian Leonte. Vizavi de această situaţie, vicepreşedintele CJ, Dorin Ciuştea, a spus că paza clădirii ar trebui asigurată cu minimum 5 oameni în permanenţă, iar instituţia nu are fonduri.

De soarta clădirii le pasă şi botoşănenilor. "E păcat de ea, că e monument istoric. Clădirea trebuie folosită, nu să zacă în paragină. Asemenea case de genul acesta nu se mai fac în ziua de azi. Se fac numai blocuri care sînt asemenea unor închisori şi casele de valoare stau părăsite", a spus medicul pensionar Victor Drăgan. De aceeaşi părere a fost şi colonelul în rezervă Vasile Moraru, care a amintim că, din păcate, Casa "Sofian" nu este singurul monument istoric din Botoşani care are o asemenea soartă: "Este păcat. Sofian a fost o mare personalitate, autorităţile ar trebui să ia măsuri. Oare nu trebuie să existe o continuitate? Dăm cu piciorul în toate?". "Casa Sofian? Fireşte că o ştiu, este monument istoric şi arată foarte rău. Cred că este vina statului că nu se ocupă de monumentele istorice. Un alt exemplu este Centrul Vechi. Nimeni nu s-a ocupat de el, stau numai rromii acolo...", a completat şi Adrian M., elev în clasa a XIIBa la Liceul de Artă "Ştefan Luchian".

În Casa "Sofian", Mitropolia Moldovei şi Bucovinei ar vrea să amenajeze Centrul Social "Sf. Gheorghe", în cadrul căruia va funcţiona o bibliotecă electronică pentru copii şi tineret. Clădirea va deveni şi un spaţiu de comunicări privind pastoraţia copiilor şi a tinerilor, privind spiritualitatea românească şi dialogul intercultural. Dar pînă atunci, lipsa de bani lucrează în folosul timpului, care distruge pe zi ce trece una dintre bijuteriile arhitectonice ale Botoşaniului.

Botosani-totul despre oras-

.

Botoșani
—  Municipiu  —
Centrul vechi al Botoșaniului
Stemă
Botoșani Poziția geografică
Coordonate: 47°44′N 26°41′E / 47.733, 26.683Coordonate: 47°44′N 26°41′E / 47.733, 26.683
Țară	România
Regiune	Nord-Est
Județ	Botoșani
Atestare documentară	1439
Cartierele	[ ascundere ] orașului[1] Centru Cișmea Luizoaia Lebăda Manolești Deal Miorița Primăverii Pușkin Șoseaua Iașului Tulbureni Bucovina Sucevii Curtești
Guvernare
- Primar	Cătălin Flutur (PD-L, ales 2008)
Suprafață
- Total	41,35  km²
Altitudine	170 m.d.m.
Populație [2][3]
- Total	119.380 locuitori
- Densitate	2.902 loc./km²
Localități înfrățite
- Laval	Canada
- Brest	Belarus
Site: Primăria (ro)

Primăria în anul 1872

Arcul de triumf

Botoșani(fondat de armeni in secolul 14) este reședința și cel mai mare oraș al județului Botoșani, Moldova, România. World Gazetteer estima pentru 2010 o populație de 119.380 de locuitori,^[4] iar INS estima la data de 20 februarie 2009 că municipiul avea o populație stabilă de 116.110 locuitori^[3], în creștere față de 2002 când se înregistrau 115.070 locuitori.^[2] Este așezat în partea de sud-vest a județului Botoșani, pe interfluviul dintre râurile Sitna și Dresleuca, spre vest între Dresleuca și Siret, apoi coboară între dealurile Crivăț, Agafton, Baisa, în adâncuri sprijinindu-se pe platforma Moldovei. Este menționat documentar în Letopisețul Țării Moldovei (1439).

Botoșani
—  Municipiu  —
Centrul vechi al Botoșaniului
Stemă
Botoșani Poziția geografică
Coordonate: 47°44′N 26°41′E / 47.733, 26.683Coordonate: 47°44′N 26°41′E / 47.733, 26.683
Țară	România
Regiune	Nord-Est
Județ	Botoșani
Atestare documentară	1439
Cartierele	[ ascundere ] orașului[1] Centru Cișmea Luizoaia Lebăda Manolești Deal Miorița Primăverii Pușkin Șoseaua Iașului Tulbureni Bucovina Sucevii Curtești
Guvernare
- Primar	Cătălin Flutur (PD-L, ales 2008)
Suprafață
- Total	41,35  km²
Altitudine	170 m.d.m.
Populație [2][3]
- Total	119.380 locuitori
- Densitate	2.902 loc./km²
Localități înfrățite
- Laval	Canada
- Brest	Belarus
Site: Primăria (ro)

mbiguizare)

Botosani -orasul-

Botosani este resedinta si cel mai mare oras al judetului Botosani, Moldova, Romania. Are o populatie de 119.132 locuitori. Este asezat in partea de sud - vest a judetului Botosani, pe interfluviul dintre raurile Sitna si Dresleuca, spre vest intre Dresleuca si Siret, apoi coboara intre dealurile Crivat, Agafton, Baisa, in adancuri sprijinindu-se pe platforma Moldovei. Este mentionat documentar in "Letopisetul Tarii Moldovei" (1439), dar vechimea sa este mult mai mare. Totodata el este cunoscut in intreaga tara pentru personalitatile nascute aici.
Numele actual -Botosani - se intalneste mentionat pentru prima oara in Letopisetul lui Grigore Ureche si este pus in legatura cu evenimentele din anul 1439 cand "au venit tatarii si au pradat si arsu targul Botosanii". El isi trage numele, potrivit unor cercetari, de la un boier pe nume Botas, care a trait pe aceste meleaguri. De altfel, cea mai veche pecete cunoscuta pana acum, a Botosaniului care avea drept marca un paun cu coada rasfirata, poarta inscriptia "Pecetea targului Botas".
Din targul Botosaniului au pornit nenumarate acte si hrisoave purtand pecetile unor domnitori ca: Petru Rares, Stefan Tomsa, Alexandru Lapusneanu, Eremia Movila si altii.
Din vremea lui Stefan cel Mare si pana catre secolul al XVIII-lea la Botosani au existat impunatoare curti domnesti, loc de popas si odihna pentru voievozii Moldovei.
Dezvoltandu-se atat de timpuriu "Botosanii nu au fost cetate ci targ deschis, fara ziduri", ceea ce a dus la existenta unui comert infloritor. Amplasat la o mare raspantie de drumuri de interes continental (unul care lega porturile Marii Baltice, prin Liov, cu porturile de la gurile Dunarii si de pe tarmurile Marii Negre, altul ce trecea peste Carpati legand orasele din Transilvania cu Europa Orientala incrucisandu-se la Botosani), targul Botosanilor a devenit in scurt timp unul dintre centrele comerciale ale Moldovei.
Se pare ca, incepand cu secolul al XV-lea, dezvoltarea pe care o cunoaste comertul aduce orasului venituri insemnate, iar prima pecete a orasului a fost un paun cu coada rasfirata ce simboliza podoabele doamnei Moldovei, cumparate cu bani din venitul targului.
Marii voievozi ai Tarii Moldovei, Stefan cel Mare si Petru Rares, inscriu numeroase prezente la Botosani, in judetul nostru pastrandu-se si azi ctitoriile domnesti: Biserica Sf. Nicolae din Dorohoi (1495) si Sf. Nicolae Popauti (1496) ale lui Stefan cel Mare, azi monumente istorice.
Tot monumente istorice sunt ctitoriile Doamnei Elena, sotia voievodului Petru Rares: Bisericile Sf. Gheorghe (1551) si Uspenia (1552).
Avand o existenta de cateva secole, Botosanii au beneficiat de o stralucita civilizatie agrara si o infloritoare viata urbana, conservand, ca intr-un autentic muzeu in aer liber, exceptionale dovezi ale vremurilor de mult apuse: gospodarii taranesti, conace boieresti, somptuoase edificii publice si elegante locuinte construite in rafinate stiluri arhitectonice, stravechi biserici de lemn si piatra, datini si obiceiuri ancestrale.
Descoperirile arheologice de pe teritoriul judetului nostru (localitatea Cucuteni) confirma faptul ca in aceasta zona au fost prezente asezari omenesti inca din paleolitic. Specifice culturii Cucuteni sunt vasele de ceramica si pamant ars, pictate in 2 sau 3 culori, de un inalt nivel artistic.
Foarte multe asezari din judet sunt atestate documentar in perioada secolelor XIV - XVI. Dorohoiul este atestat documentar la 1407, iar orasul Botosani in 1439.

Istoric in date
1439 – prima atestare documentara
1551 – Biserica „Sf. Gheorghe“ este ctitorita de doamna Elena, sotia domnitorului Petru Rares
1552 – Biserica „Adormirea Maicii Domnului“, cu acelasi ctitor, doamna Elena
1670 – apare cea mai veche pecete a targului pe un document
1759, 28 decembrie – este infiintata cea mai veche „Scoala domneasca“
1820 – ia fiinta „Casa obsteasca“, cu misiunea de a pava drumurile
1825 – se organizeaza piata din centrul orasului care in 1832 va fi iluminata pe timp de noapte cu lumanari
1832 – ia fiinta corpul pompierilor si se pun bazele organizarii sanitare
1835 – ia fiinta Scoala primara Armeana
1831 – Boierul I. Mavromati infiinteaza spitalul „Sf. Spiridon“
1838 – ia fiinta o trupa de teatru, care va alcatui nucleul teatrului „Mihai Eminescu“, infiintat la 21 decembrie 1914
1864 – Mihai Eminescu lucreaza ca practicant la tribunalul orasului
1866 – se inaugureaza prima tipografie
1868 – se infiinteaza Camera de comert si industrie pentru judetele Botosani, Dorohoi si Suceava
1871 – prima gradina publica
1887 – apare Liceul de fete „Carmen Silva“
1926 – infiinteaza Universitatea Populara „Nicolae Iorga“
Personalitati
• Auxentiu Varzarescu (ortografiat in latina Oxendius Verzerescul, in armeana Օշենտիոս Վըրզարեան - Osendios Varzarean, in maghiara Verzár Oxendius) (n. 1655, Botosani — d. 10 martie 1715, Viena), primul episcop catolic de rit armean de Gherla.
• Grigore Alexandru Ghica (n. 1807- d. 1867), a fost ultimul domn al Principatului Moldovei sub numele Grigore al V-lea Ghica.
• Gheorghe Cuciureanu (n. 1814, Botosani - d. 10/22 ianuarie 1886, Iasi), medic si om politic roman, membru de onoare (din 1871) al Academiei Romane.
• Iosif Gheorghian (n. 29 august 1829, Botosani; d. 24 ianuarie 1909, Bucuresti), cleric, care a detinut in doua randuri demnitatea de mitropolit-primat al Bisericii Ortodoxe Romane (1886-1893, 1896-1909).
• Mihai Eminescu (n. 15 ianuarie 1850, Botosani - d. 15 iunie 1889, Bucuresti), cel mai mare poet roman, prozator si jurnalist.
• Elie Radu (n. 20 aprilie 1853, Botosani - d. 10 octombrie 1931), inginer constructor de poduri si sosele, pedagog si academician roman.
• Sofia Nadejde (n. 14 septembrie 1856, Botosani - d. 11 iunie 1946, Bucuresti), publicista, prozatoare si autoare dramatica romanca. A fost sotia lui Ioan Nadejde si sora pictorului Octav Bancila [2].
• Dimitrie Negreanu (n. 25 octombrie 1858, Botosani - d. 30 aprilie 1908, Bucuresti), fizician roman, membru corespondent al Academiei Romane.
• Grigore Antipa (n. 27 noiembrie 1867, Botosani - d. 9 martie1944, Bucuresti), biolog darvinist, zoolog, ihtiolog, ecolog, oceanolog si profesor universitar roman.
• Stefan Luchian - (n. 1 februarie 1868, Stefanesti, Botosani - d. 28 iunie 1916, Bucuresti), pictor roman, denumit poetul plastic al florilor.
• Simion Sanielevici (n. 4 august 1870, Botosani - d. 12 august 1963, Klagenfurt, Austria), academician roman, de origine evreu, matematician, membru de onoare (1948) al Academiei Romane.
• Nicolae Iorga (n. 17 ianuarie 1871, Botosani - d. 27 noiembrie 1940, Strejnic, judetul Prahova) a fost un istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar si academician.
• Octav Bancila (n. 4 februarie 1872 - d. 3 aprilie 1944), pictor realist roman si activist politic de stanga.
• George Enescu (n. 19 august 1881, Liveni, Botosani - d. 4 mai 1955, Paris), compozitor, violonist, pedagog, pianist si dirijor. Este considerat cel mai important muzician roman.
• Barbu Lazareanu (5 octombrie 1881, Botosani - 19 ianuarie 1957, Bucuresti), istoric literar, publicist, membru titular al Academiei Romane (1948), doctor in filologie, a fost salvat in timpul deportarii evreilor de Regina Mama.
• Gheorghe Avramescu (n. 26 ianuarie 1884, Botosani - d. 3 martie 1945 ? ) a fost un general de armata roman, care s-a distins in luptele celui de-al doilea razboi mondial.
• Mihail Sorbul (Pseudonimul lui Mihail Smolski, n. 16 octombrie 1885, Botosani - d. 20 decembrie 1966, Bucuresti), dramaturg interbelic.
• Constantin Gane (n. 1885 - d. 1962), scriitor si istoric, asasinat de comunisti in inchisoarea de la Adjud.
• Octav Onicescu (n. 20 august 1892, Botosani - d. 19 august 1983, Bucuresti) matematician, intemeietor al scolii romanesti de teoria probabilitatilor.
• Ilarion Manoliu (n. 16 octombrie 1895, Botosani - d. 16 martie 1970, Bucuresti) magistrat, primar al municipiului Braila.
• Dumitru Murarasu (n. 26 noiembrie 1896, Botosani - d. 19 octombrie 1984, Bucuresti), critic si istoric literar roman.
• Alexandru Graur (n. 9 iulie 1900, Botosani, d. 1988, Bucuresti), lingvist, membru al Academiei Romane.
• Gheorghe O. Lupascu (n. 22 martie 1908, Botosani - d. 19 noiembrie 1979, Bucuresti), parazitolog roman, membru corespondent al Academiei Romane (din 1948).
• Victor Tufescu (n. 19 noiembrie/2 decembrie 1908, Botosani - d. 2000), geograf roman, membru titular (1992) al Academiei Romane.
• Max Blecher (n. 8 septembrie 1909, Botosani - d. 31 mai 1938, Roman), romancier roman de origine evreiasca.
• Parintele Cleopa (n. 10 aprilie 1912, com. Sulita, judetul Botosani; d. 2 decembrie 1998, Manastirea Sihastria) arhimandrit si staret la Manastirea Sihastria, renumit traitor al credintei ortodoxe, scriitor si filosof.
• Patriarhul Teoctist, pe numele de mirean Toader Arapasu (n. 7 februarie 1915, com. Tocileni, judetul Botosani; d. 30 iulie 2007, Bucuresti) a fost Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane intre anii 1986-2007.
• Lucien Goldmann (n. 1913, Bucuresti, crescut in Botosani, d. 1970, Paris), filosof, critic literar si sociolog francez, de origine evreu-roman. Profesor la EHESS in Paris, teoretician influent al marxismului.
• Israil Bercovici (n. 20 decembrie 1921, Botosani - d. 15 februarie 1988), dramaturg evreu, de origine romana, om de teatru si traducator.
• Isidore Isou (pseudonimul lui Jean-Isidore Goldstein)(n. 1925, Botosani - d. 28 iulie2007), scriitor si poet francez de origine romana, parintele letrismului - un curent literar formalist care considera ca esenta poeziei consta in expresivitatea sunetelor imbinate eufonic arbitrar.
• Vasile Ionel (n. 22 martie 1927, Botosani), general de armata roman, care a indeplinit functia de sef al Marelui Stat Major al Armatei Romane (1989-1991).
• Maria Baciu (n. 4 martie 1942, Todireni, Botosani), poeta romana. Membra a Uniunii Scriitorilor din Romania.
• Mihai Malaimare (n. 27 august 1950, Botosani), actor Teatrul National Bucuresti 1973 – 1990; Initiator si director al Teatrului Masca Bucuresti din 1990.
• Renate Weber (n. 3 august 1955, Botosani), jurista, fost consilier al presedintelui Traian Basescu pe probleme juridice. Europarlamentar din partea PNL.
• Georgeta Damian (n. 14 aprilie1976, Botosani), canotoare romanca, cvadrupla laureata cu aur la Sydney 2000 si Atena 2004.
• Raluca Turcan (n. 2 aprilie 1976, Botosani), politician roman, deputat de Sibiu in Parlamentul Romaniei.